1. Mediatorul nu judecă părțile și nu dă verdicte. Menirea lui este să faciliteze dialogul dintre părți, în urma căruia acestea să genereze opțiuni pentru soluționarea divergențelor existente.

2. Obținerea unei rezolvări nu se mai întinde pe câteva luni sau chiar ani, ci o soluționare se poate obține în termen de câteva zile, evitându-se stresul generat de un litigiu derulat în fața instanței de judecată;

3. Se evită expunerea publică a problemelor cu care se confruntă părțile, mai ales în situațiile delicate generate de conflictele izvorând din relațiile de familie;

4. Părțile au control total asupra procesului. Prin mediere părțile pot să negocieze în toate aspectele prin care conflictul poate fi soluționat. Sunt libere să stabilească ele însele termene, condiții, modalități și să stabilească în funcție de posibilitățile și necesitățile fiecăruia soluția perfectă.

5. Soluția rezultată în urma medierii este de tip câștig-câștig. Medierea permite găsirea de către părți, cu ajutorul mediatorului, a unei soluții creative și eficiente de rezolvare a conflictului prin care nimeni nu pierde, ci toate părțile câștigă. Satisfacțiile părților în cazul ajungerii la o înțelegere sunt cu atât mai mari cu cât se datorează voinței și implicării lor.

6. Prin mediere se sting conflicte existente, dar in același timp se și preîntâmpină apariția unor alte neînțelegeri.

7. În situația în care părțile ajung la un acord în urma ședinței de mediere, pot solicita instanței de judecată rambursarea taxei judiciare care a fost achitată.

8. Costurile sunt mult mai mici la mediere, comparativ cu cele ale unui proces în instanță.

9. O ședință de mediere poate să fie programată la fel de ușor ca orice alt tip de întâlnire (de afaceri sau personală).

10. Apelând la mediere părțile nu renunță la justiția clasică. Dacă nu reușesc să își soluționeze prin mediere conflictul, au posibilitatea de a se adresa instanței de judecată, la fel cum o aveau și înainte de a apela la mediere.